APLICATII WEB 2.0

Meebo este un site care functioneaza in orice browser web si te conecteaza la oricare serviciu de mesagerie fara sa descarci si sa instalezi nimic! Pur si simplu incarci www.meebo.com in browser si gata.

YAHOO MAIL este un serviciu gratuit (dar și comercial) de poștă electronică online oferit de Yahoo!. Yahoo! a început să ofere spațiu de stocare nelimitat pentru e-mail-uri atât utilizatorilor serviciului comercial Yahoo! Mail Plus, cât și utilizatorilor neplătitori.

Google Calendar poate fi folosit pentru a te anunta de diferite evenimente precum zile de nastere, intalniri, etc etc etc prin email sau chiar prin sms si da, merge si in Romania. Pentru a face asta, trebuie doar sa mergeti la Google Calendar si sa va logati.

Skype  este un software gratuit, ce permite utilizatorilor să efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet, utilizând tehnici de tip Voice over IP (VoIP). Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite, indiferent de orașele și țările de unde se vorbește.

Yahoo! Shopping Shopping permite utilizatorului să caute, să compare și să cumpere produse pe internet.

PICASA :Albume web frumoase;afişaţi fotografiile dvs. în formatul lor cel mai bun. Vizualizaţi slideshow-uri pe ecran complet, vedeţi fotografiile dvs. aranjate pe o hartă globală, bucuraţi-vă de redarea video şi multe altele.   

                                      

WordPress este pachetul software ce merită ales dacă dorești să creezi un blog sau o simplă pagină personală și nu vrei să ai bătăi de cap la configurarea sau personalizarea acestuia.         

Wikipedia:enciclopedie online al cărui conţinut este editat de către vizitatori şi utilizatori prin intermediul unei aplicaţii tip Wiki. Conţine peste 105.000 de articole prezentate.

Cu ajutorul Foto Flexer se poate edita imagini online foarte usor.Cateva dintre posibilitatile de editare: reducere de dimensiuni ale imagini, schimbarea contrastului, luminozitati, culori, adaugare de efecte pe imagine, adaugare de texte, adaugare de animatie etc.

PayPal este cel mai popular sistem de plata online prin care poti efectua rapid si in siguranta, plati si transferuri de bani pe internet. Deschiderea unui cont este grauita si dureaza cateva minute

REMOTE DESKTOP

Definiţie - Ce înseamnă desktop la distanţă?

Un desktop la distanţă este un program separat sau o caracteristică gasite pe majoritatea sistemelor de operare care permite unui utilizator să acceseze un computer desktop-ul sistemului de operare. Accesul se produce prin Internet sau prin altă reţea într-o altă locaţie geografică şi permite utilizatorilor să interacţioneze cu acest sistem ca în cazul în care acestea au fost fizic la computerul lor. Dispozitivele USB cu capacitatea de a recrea pe ecranul unui utilizator de la distanţă sunt denumite în mod obişnuit de birouri sigure la portabile.
Techopedia explică Remote Desktop

Un desktop de la distanţă permite utilizatorilor să acceseze o staţie de lucru la locul de muncă atunci când, la domiciliu sau invers, rezolva o problemă de calculator de la distanţă, a efectua sarcini administrative pur şi realiza demonstraţii de un proces sau o aplicaţie software. Protocoalele pentru conectivitate de la distanţă pe ecranul includ Remote Desktop Protocol, reţeaua de calcul virtuale, NX tehnologie şi arhitectură de calcul independente. În plus, calculatoarele fără cap (fără monitor, tastatură sau mouse-ul) poate fi accesat cu uşurinţă de la distanţă de către administratori. Un desktop de la distanţă este utilizat de către personalul multi producatori de calculatoare ", suport tehnic pentru a accesa, diagnostica, repara sau reconfiguraţi un utilizator al sistemului de operare, aplicaţie sau hardware problema.

VPN (Virtual Private Networks)

O reţea virtuală privată (VPN - Virtual Private Network) permite computerelor care se găsesc în reţele locale diferite să comunice între ele sigur şi simplu, chiar dacă se găsesc la mare distanţă unele faţă de altele. O reţea privată poate fi stabilită între două computere din birouri aflate în locaţii diferite sau din mii de computere din diferite părţi ale lumii.
    Reţelele VPN sunt sigure pentru că realizează o criptare foarte sigură pentru a proteja datele dumneavoastră în timp ce traversează Internetul. Chiar dacă un hacker ar "trage cu urechea" la comunicaţie, nu ar putea înţelege datele transmise, pentru că datele sunt criptate.
    Un alt aspect important al tehnologiei VPN este că echipamentele VPN monitorizează continuu datele pe care le transmit, utilizând proceduri sofisticate pentru a se asigura că informaţia nu este alterată în timpul traversării reţelei publice.
    Cel mai adesea, tehnologiile VPN sunt utilizate pentru legarea a două sau mai multe reţele locale (LAN), pentru a forma o mare reţea virtuală. Astfel, utilizatorii şi serverele care se găsesc la distanţă unul faţă de celălalt, în diferite locaţii geografice, sunt aduşi în aceeaşi reţea, lucrând împreună ca şi cum ar aparţine aceleiaşi reţele locale.
    Avantaje ale reţelelor virtuale private (Virtual Private Network):
- simplitate: transferul de date între elemente de reţea care se găsesc în locaţii diferite devine la fel de uşor ca tranferul de date în interiorul aceleiaşi reţele locale;
- preţuri reduse: nu este nevoie de linii de transmisiune dedicate între birourile aflate la distanţă. Reţeaua VPN utilizează legătura la Internet pe care o aveţi deja;
- securitate: datele transferate prin VPN sunt transferate în deplină siguranţă, fiind criptate cu SSL.
    Serverele de VPN SIA sunt compatibile cu standardele industriale actuale şi oferă o alternativă eficientă şi rentabilă la alte soluţii VPN. Serverele de VPN SIA sunt foarte potrivite pentru întreprinderile mici şi medii, utilizările lor tipice fiind:
- conectarea a două sau mai multe reţele locale în reţeaua mare a firmei;
- conectarea în reţeaua firmei a unuia sau mai multor utilizatori aflaţi la distanţă (roaming users). De exemplu unul din angajaţii firmei care nu se găseşte în birou ci lucrează de acasă sau de pe teren, poate accesa resursele din reţeaua internă a firmei conectându-se peste Internet la server-ul de VPN aflat la sediul firmei.

Intranetul

Intranetul este un spaţiu privat care oferă angajaţilor dintr-o companie posibilitatea de a organiza şi accesa rapid informaţii, de a realiza o colaborare eficientă, managementul informaţiilor, cunoştinţelor, proiectelor, într-un mediu bazat pe protocoluri Internet şi browsere web.

În majoritatea companiilor apar probleme legate de schimbul defectuos de informaţii între membrii companiei şi administrarea greoaie a informaţiilor şi a documentelor deja existente.

Aplicaţiile intranet au apărut după anul 1995, în prezent acordându-li-se o atenţie deosebită de către comunitatea dezvoltatorilor, datorită soluţiilor, avantajelor ce pot fi aduse organizaţiilor.

Aplicaţia Intra_TS  dezvoltată la Timsoft permite colaborarea între membrii unei echipe, companii sau organizaţii; are facilităţi de eLearning; rulează pe unul sau mai multe servere Linux şi este accesată de către utilizatori prin intermediul browserelor web.

Ce este Intranetul si diferenta dintre Intranet si Internet?

Intranetul este o retea de comunicare asemãnãtoare Internetului, ce utilizeazã aceleasi instrumente, în special browser-ele www.
Cuvântul Intranet este format din prefixul intra corespunzãtor termenului interior si a termenului net ce este folosit în general pentru termenul de retea.
Diferenta dintre Intranet si Internet este aceea cã reteaua Intranet este o retea privatã si internã a unei companii. Termenul Intranet este foarte nou si de aceea nu este foarte bine definit. Existã diferite definitii care afirmã faptul cã o retea Intranet poate fi conectatã la Internet, sau poate folosi Internetul, în timp ce alte definitii subliniazã importanta unei separãri totale de Internet, acesta fiind protejat de bariere

Liviu Vârciu, dialog de senzaţie cu Oana Zăvoranu

Liviu Vârciu şi Oana Zăvoranu s-au contrat, au glumit, s-au supărat unul pe celălalt şi s-au complimentat. Apariţia lor la CANCAN TV a fost de senzaţie.

Oana Zăvoranu l-a luat în permanenţă la mişto pe Liviu Vârciu, pe care l-a taxat că nu ştie de glumă şi că este mult prea ţeapăn. Bruneta a fost într-o formă de zile mari şi a ţinut-o din mişto în mişto. "Dar de ce nu te calmezi tu? De ce stai aşa? Fii relaxat, nu aşa eşti tu relaxat", i-a spus Oana

Vârciu a încercat şi el să contracareze glumele Oanei, dar de cele mai multe ori a primit replici care l-au usturat. Liviu nu a ştiut de glumă şi a vrut să se ridice şi să plece când Oana Zăvoranu a început să danseze.

Liviu: "Ai intrat într-un 'cont' de umbră!"- Oana: "Ştiam că se spune con de umbră"

Oana a fost foarte dezamăgită de atitudinea lui Liviu Vârciu: "Tot ce am spus până acum a fost în spirit de glumă. Sunt foarte dezamăgită de el. Se pare că Liviu are o problemă foarte mare, e greu să ai probleme şi să le afişezi la TV. Sunt stupefiată, aşa ceva nu mi s-a mai întâmplat în nicio emisiune".

"M-a dezamăgit ca om. Un asemenea comportament, o asemenea ieşire nu am mai văzut până acum", a completat ea.

Teo Trandafir: "Nu vreau să trăiesc 1500 de ani, îmi doresc să-mi văd fiica majoră şi pot să mor liniştită"

Teo Trandafir a trecut cu bine peste problemele de sănătate pe care le-a avut şi care i-au dat mari emoţii. Fosta vedetă de televiziune îşi doreşte cel mai mult să îşi vadă fiica mare, iar apoi poate muri liniştită.

"Eu sper să nu se mai întâmple nimic. Îmi doresc să nu mai fac naveta la Viena pentru orice control. Important este că momentele grele au trecut şi acum sunt bine", a declarat Teo pentru Observator.

 

"Dorinţa mea a fost să nu se întâmple să mor atunci, că am copilul mic. Îmi doresc să trăiesc suficient ca să îmi văd fiica majoră", a precizat ea.
"Fiica mea mă ajută, are grijă să îmi iau medicamentele.  Gândeşte altfel decât copiii de vârsta ei, putem să vorbim lucruri de oameni mari", a mai spus Teo la Antena 1.

Sisteme de operare

                           Sisteme de operare; definiţii, componente, clasificări

Sistemul de operare reprezintă ansamblul de programe care asigură utilizarea optimă a resurselor fizice şi logice ale unui sistem de calcul. El are rolul de a gestiona funcţionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul, de a coordona şi controla execuţia programelor şi de a permite comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul. Folosirea hardware-ului unui sistem de calcul ar fi dificilă şi ineficientă în lipsa unui sistem de operare. Pe scurt, sistemul de operare este componenta software care coordonează şi supraveghează întreaga activitate a sistemului de calcul şi asigură comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul.
Din punctul de vedere al interacţiunii cu componentele hardware ale sistemului de calcul şi după modul de implementare a software-ului, sistemul de operare este organizat pe două niveluri:
a. nivelul fizic include componenta firmware a sistemului de calcul; acest nivel oferă servicii privind lucrul cu componentele hardware ale sistemului de calcul şi cuprinde acele elemente care depind de structura hardware a sistemului. Tot în nivelul fizic sunt incluse programe a căror execuţie este indispensabilă, de exemplu programul care lansează încărcarea automată a sistemului de operare, la pornirea calculatorului.
La acest nivel, comunicarea cu sistemul de calcul se realizează prin intermediul sistemului de întreruperi, prin care se semnalează anumite evenimente apărute în sistem; la apariţia unei întreruperi, controlul este dat unor rutine de pe nivelul următor al sistemului de operare;
Exemplu : la sistemele de calcul compatibile PC, componenta sistemului de operare de pe nivelul fizic este componenta ROM-BIOS. Aceasta include programe grupate după funcţia lor în :
. programele care se execută la pornirea sistemului de calcul : programul POST (Power-On Self-Test), care verifică starea de funcţionare a sistemului de calcul şi programele de iniţializare a activităţii sistemului (rutina de încărcare a primului sector al discului sistem) ;
. rutinele care fac posibilă utilizarea componentelor fizice ale sistemului de calcul, rutine numite drivere fizice ; ele oferă servicii pentru lucrul cu configuraţia hardware standard a sistemului de calcul : consola, tastatura, imprimanta, perifericele standard şi ceasul sistemului. Avantajul acestei soluţii este că asigură independenţa software-ului de pe nivelul logic faţă de caracteristicile constructive ale componentelor hardware de bază, ele fiind tratate unitar, prin intermediul driverelor.
b. nivelul logic include partea de programe a sistemului de operare şi oferă utilizatorului mijloacele prin care poate exploata sistemul de calcul; comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul se realizează prin comenzi adresate sistemului de operare sau prin intermediul instrucţiunilor programelor pe care le execută; invers, comunicarea se realizează prin intermediul mesajelor transmise de sistemul de operare către utilizator.
Programele nivelului logic adresează dispozitivele hardware prin intermediul programelor nivelului fizic al sistemului de operare şi din acest motiv ele sunt independente de structura hardware a sistemului de calcul : nivelul fizic constituie o interfaţă între hardware şi nivelul logic al sistemului de operare.
Din punct de vedere funcţional, programele sistemului de operare se împart în două categorii :
a. Componenta de comandă şi control, care cuprinde programe ce au rolul de a asigura utilizarea eficientă a resurselor sistemului de calcul.
b. Componenta de servicii, care cuprinde programe destinate minimizării efortului uman implicat de utilizarea sistemului de calcul.


                                Componenta de comandă şi control a sistemului de operare
Activitatea de lansare în execuţie a unui program, activitatea de gestionare a alocării resurselor sistemului de calcul, pe toată durata executării programului, ca şi operaţiile efectuate la încheierea execuţiei acestuia, sunt funcţii realizate de componenta de comandă şi control a sistemului de operare.
Funcţiile componentei de comandă şi control ale sistemului de operare sunt:
. planificarea, lansarea şi urmărirea execuţiei programelor
. gestionarea resurselor sistemului de calcul
. depistarea şi tratarea evenimentelor deosebite care apar în timpul execuţiei programelor
. asigurarea protecţiei informaţiilor manevrate de diverse programe (aceste programe pot fi ale sistemului de operare sau programe utilizator).
Conform acestor funcţii, componenta de comandă şi control a sistemului de operare va include:
. nucleul sistemului de operare, cu funcţia de coordonare a activităţii sistemului de calcul şi a celorlalte componente ale sistemului de operare. Această componentă este rezidentă în memoria internă pe toată durata funcţionării sistemului de calcul şi se mai numeşte monitorul rezident al sistemului de operare.
. câte o componentă de gestionare pentru fiecare tip de resursă din sistem.
Funcţia de protecţie a informaţiei între procese şi funcţia de tratare a erorilor se realizează în mod specific, pentru fiecare tip de resursă, în cadrul componentei de gestionare a resursei.


Obiectivele generale ale unui sistem de operare sunt:
. automatizarea operaţiilor standard în toate etapele de exploatare a sistemului de calcul;
-minimizarea efortului uman pentru utilizarea sistemului de calcul;
. optimizarea utilizării resurselor sistemului de calcul;
. creşterea eficienţei globale în utilizarea sistemului de calcul prin:
. creşterea vitezei de execuţie a prelucrărilor
. reducerea timpului de răspuns al sistemului la solicitările utilizatorilor
. creşterea gradului de utilizare a resurselor prin utilizarea lor la capacitate maximă. 

După configuraţia hardware deservită, sistemele de operare sunt:
. sisteme de operare pentru microcalculatoare:
. sunt puternic interactive, cu un limbaj de comandă accesibil sau cu interfaţă grafică utilizator;
. unele sunt monouser şi monotasking (MS-DOS), altele multitasking (Windows), eventual şi multiuser (Unix);
. sunt uşor configurabile, oferind proceduri automate pentru încărcarea sau pentru instalarea sistemului de operare;
. ocupă un spaţiu redus în memoria internă;
. suportă dezvoltări pentru a permite conectarea în reţele de calculatoare sau ca terminale la sisteme de calcul mari;
. au funcţia de gestionare a informaţiei dezvoltată în direcţia manevrării unui număr mare de fişiere de dimensiuni mici;
. sisteme de operare pentru minicalculatoare:
. sunt interactive, multiuser şi multitasking;
. folosesc un limbaj de comandă pentru utilizatori avizaţi;
. procedurile de încărcare la conectarea sistemului şi de instalare a sistemului de operare sunt mai laborioase;
. sunt mai rigide, în cazul modificării configuraţiei hardware;
. asigură un sistem de priorităţi de execuţie dezvoltat;
. orientate pentru lucrul cu mai mulţi utilizatori, oferind un sistem complex de protecţie a informaţiei;
. orientate pentru lucrul cu multe terminale, putând îndeplini funcţia de concentrator de date;
. sisteme de operare pentru calculatoare mainframe:
. seriale sau interactive, multitasking;
. limbaj de comandă pentru utilizatori specializaţi;
. gestionează un număr mare de echipamente periferice;
. orientate pentru prelucrări complexe şi pentru volume mari de date.